|
CONCEPT si SCURT ISTORIC
Conceptele, metodele si mijloacele educatiei fizice si sportului cunosc numeroase variante in functie de epoca, nivel de civilizatie si treapta sociala.
Termenul de sport tinde sa inglobeze toate activitatile de competitie, fie ca au dominanta educativa sau recreativa, fie ca au o orientare comerciala, profesionala.
Prima dificultate consta in reprezentarea corecta a notiunii de sport pentru toti alaturi de sportul rezervat elitei.
In general se scot in evidenta laturile pozitive ale sportului de performanta si se trec cu vederea cele negative: antrenamentul sever si nemilos, competitia rigida si de multe ori incorecta, imperativele politice si financiare ce orienteaza sportul spre senzational, vedetism, fals amatorism, in goana dupa performanta si reprezentare. Toate acestea elimina inca din plecare pe cei mai putin dotati sau dispusi la aceste conditii, deci pe majoritatea oamenilor.
In acest context sportul este o activitate specifica de intrecere, in care se valorifica intensiv formele de practicare a exercitiului fizic, in vederea obtinerii de catre individ sau colectiv a perfectionarii posibilitatilor morfo-functionale si psihice, concretizate in depasirea adversarului –“victorie cu orice pret”.
Astfel, sportul devenit “lupta pentru glorie si bani”, se indeparteaza de valorile fundamentale ale educatiei fizice si sportului –sanatate, educatie, recreere, socializare. Privit din aceste unghiuri sportul pentru toti apare ca cel mai important fenomen social, fiind evident ca acesta poate fi apreciat ca o expresie multifunctionala a vietii individului si a societatii, fiind factor sanogenetic, educativ si de relatii sociale.
- factor sanogenetic: preventiv, fortifiant, terapeutic, regenerator, de crestere a mediei de viata imbunatatire a starii fizice a familiei etc.;
- factor educativ: comportament, consecventa, solidaritate, creativitate, disciplina, realizarea prin sine, cultura corpului, acceptarea oboselii si a efortului, autodepasirea, respectarea regulilor, descoperirea mediului s.a.;
- factor de relatii sociale: ocuparea agreabila a timpului liber, mijloc de importante contacte sociale-cunoastere, apropiere, asociere, mijloc de intarire a vietii de familie si a societatii etc.
Baronul Pierre de Coubertain, convins de profunda injustitie si raul pe care il reprezinta sportul practicat doar de elita, a creat sloganul “sportul pentru toti”, folosit de el inca din anii 1900. Pierre de Coubertain defineste diferentele fundamentale intre diferite forme de educatie fizica, spunand: “Sportul nu este un mod de a petrece timpul de lux, o activitate pentru cei putin privilegiati si nici macar o forma de compensatie musculara pentru activitatea creierului”.
Pentru fiecare barbat, femeie, copil ofera posibilitatea de a se autoperfectiona, indiferent de profesie sau de pozitia ocupata in viata. Este acompaniamentul natural al tuturor, in mod egal, in acea masura incat nimic nu-l poate inlocui.
Acest mare spirit al sportului si fondator al Jocurilor Olimpice moderne, a definit clar diferitele forme de activitate fizica:
- sportul pentru toti;
- sportul competitiv;
- sportul de elita.
In vederea promovarii ideei ca “sportul este facut sa fie pentru toti”, a fost nevoie de o complexitate de imprejurari:
- dezvoltarea economica;
- cresterea numarului imbolnavirilor din cauza lipsei de miscare;
- cresterea timpului liber al oamenilor.
Aceste imprejurari au determinat noi obiective, cum ar fi: practicarea sportului ca o contra masura impotriva tarelor civilizatiei (sedentarism, supraalimentatie, stress, alcolism, tabagism s.a), petrecerea timpului liber intr-un anumit mod (distractie, aventura, relatii sociale, intrecere).
Incepand cu perioada dintre sfarsitului celui de-al doilea razboi mondial si anii ’70, guvernele si-au dat seama de importanta fenomenului sportiv si au inceput sa se ocupe de el.
Prima aplicare a sportului pentru toti a fost Campania Americana pentru Mentinerea Conditiei Fizice, initiata in anul 1956 de Consiliul de Mentinere a Conditiei Fizice de pe langa Presedentia SUA. Aceasta a fost urmata de Campania TRIMM 1960 in Norvegia, Campania 4M declansata in 1962, Programul KUNTOUHEILU lansat in 1963 in Finlanda.
Anii ’70 sunt considerati ca fiind perioada de studiu si aprofundare a ideii sportul pentru toti, aceasta devenind un termen sinonim cu sportul in general. Dupa aceasta perioada, asistam la o crestere spectaculoasa a numarului practicantilor, la o mare varietate de forme de practicare si o mare varietate de practicanti.
Trebuie mentionat ca pana in anul 1990, “Miscarea Sportul pentru Toti” nu era caracterizata prin utilizarea unui termen comun. Se folosea TRIMM in Norvegia, Danemarca, Suedia, Japonia, SPORTUL PENTRU TOTI in Anglia, Columbia, FITNESS si SPORT in S.U.A., COME ALIVE in Noua Zeelanda, DEPOTES PARA in Spania si Brazilia, ZWEITEN VEG in Germania, SPORT DE MASA in tarile Europei Centrale si de Est.
In anul 1990, sloganul sportul pentru toti si-a castigat dreptul la viata pe plan mondial si trebuie sa i se recunoasca meritul de a constitui “cel putin un limbaj unificator pentru tarile”.
Se poate afirma ca in prezent expresia “sportul pentru toti” constituie inca, un subiect de polemica, optandu-se pentru termenul “activitati fizice pentru fiecare”, deoarece inglobeaza concret un domeniu vast de practicare a “cat mai multa miscare, in cat mai multe locuri si cat mai multi particiapnti”.
In viziunea Consiliului Europei, sportul are in primul rand un rol de promovare a sanatatii si starii de bine, iar in al doilea rand un rol de integrare sociala (socializarea cetatenilor). In al treilea rand si pentru o parte restransa a populatiei, menirea sportului este aceea de a realiza cadrul in care indivizii concureaza intre ei pentru a-si masura fortele in ideea de a castiga celebritate si bani din aceasta activitate.
In Romania, conceptul sportul pentru toti este definit ca o activitate sociala de interes national, bazata pe libera alegere de practicare a activitatilor fizice sportive, de catre orice persoana in functie de nevoile, capacitatile si preferintele specifice, intr-un cadru organizat sau in mod independent.
De retinut!
Ø Legislatiile sportive sunt consecinta factorilor culturali, conditiilor socio-economice si istorice. Prin urmare, nici un model de legislatie nu poate fi considerat mai bun decat altul sau exportabil in intregime.
Ø De necontestat este insa, o armonizare a diferitelor modele de legislatie sportiva, o armonizare a organizarii la varf si a reprezentativitatii miscarii sportive, deoarece, desi esista diferente de structura a organismelor guvernamentale si neguvernamentale, obiectivele sunt aceleasi, sportul s-a raspandit la toate paturile sociale ca o necesitate, practicarea lui dvenind un drept.
Ø Intrucat in aproape toate tarile lumii statul indeplineste un rol foarte important in activitatea sportiva, stiut fiind ca lumea sportului trebuie adesea sa se apere impotriva unor ingerinte politice periculoase,la nivel national, miscarea sportiva trebuie sa se raporteze la guvernul in exercitiu, care este nu numai principalul ei finantator, ci ii si conditioneaza activitatile in sectoarele de interventie comuna.
Ø Sportul nu mai este oferit doar de stat si/sau de organizatiile voluntare, ci si de o mare diversitate de alte categorii de furnizori si agentii, fiind practicat tot mai mult in moduri neformale; sportul nu mai este orientat in principal in directia performantei si competitiei, ci spre noi forme de motivatie cum sunt distractia, experienta corporala, riscul, valorile estetice, comunicarea si integrarea sociala.
|
Pe plan mondial, dezvoltarea sportului pentru toti (SPT) este sustinuta de:
- CONSILIUL EUROPEI prin Comisia de Dezvoltare a Sportului;
- U.N.E.S.C.O. prin Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura;
- Comitetul Olimpic International prin Comisia Sportul pentru Toti;
- Consiliul International pentru Educatie Fizica si Stiinta Sportului;
- Federatia Internationala Sportul pentru Toti (F.I.S.P.T.);
- Asociatia Internationala pentru Organizatii Nationale pentru Sport (I.A.N.O.S.);
- Comitetul International pentru Educatie Fizica, Recreere si Sport (I.C.S.S.P.E.);
- Asociatia Balcanica Sportul pentru Toti (B.A.S.A.);
- Asociatia Internationala de Sport si Cultura (I.S.C.A.).
Pe plan national, sustinerea vine din partea urmatoarelor institutii guvernamentale si organizatii: 
1. Ministerul Tineretului si Sportului /Agentia Nationala pentru Sport si Tineret.
2. Federatia Romana Sportul pentru Toti, infiintata in 1992.
·Contact: www.sportulpentrutoti.ro
3. Asociatiile Judetene Sportul pentru Toti, ca structuri descentralizate care au ca scop promovarea SPT.
· Contact Asociatia Judeteana Sportul pentru Toti Ilfov:
This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it
|
